Sunt un pribeag fără de țară
Tineri din adunarea Oastei Domnului din Alba Iulia - La adunarea anuala a Oastei Domnului din Alba Iulia - 2019      
      
Sunt un pribeag      
Fără de țară      
Rătăcitor prin lung pustiu      
Dar am în ceruri      
O comoarã      
Că țara mea-i în veşnicii.      
      
Mă-ndrept spre cer      
Să-L văd pe Domnul      
Să nu mai fiu un peregrin      
Căci după ce-am      
Să trec Iordanul      
Se va sfârşi al meu suspin.      
      
Voi lepăda      
A mea povoară      
Eliberat de crucea grea      
Nădejdea mea      
Nu o să moară      
Și voi intra-n odihna Sa.      
      
Mă-ndrept spre cer      
Să-L văd pe Domnul      
Să nu mai fiu un peregrin      
Căci după ce-am      
Să trec Iordanul      
Se va sfârşi al meu suspin.      
      
Tu vezi ce grea      
E ´naintarea      
Mă lupt      
Să biruiesc mereu!      
Un dor nespus      
Mă cheamă acasă:      
E dorul după      
Dumnezeu!      
      
Mă-ndrept spre cer      
Să-L văd pe Domnul      
Să nu mai fiu un peregrin      
Căci după ce-am      
Să trec Iordanul      
Se va sfârşi al meu suspin.      
      
Și voi parcurge      
Calea toată,      
Și voi ajunge-al      
Meu sfârșit...      
Primit voi fi cu bucurie      
Acasă, când voi fi sosit!      
      
Mă-ndrept spre cer      
Să-L văd pe Domnul      
Să nu mai fiu un peregrin      
Căci după ce-am      
Să trec Iordanul      
Se va sfârşi al meu suspin.
